Documente de istorie nouă  

      Repere monografice şi informatii social-economice

      Expunere de motive a Proiectului de lege privind înfiinţarea comunei Unguriu

      Unguriu - un paradis terestru. Interviu cu primarul ing. Florin Ristea

      Centrul de zi „Iulia Hasdeu” Unguriu, un exemplu de ambiţie pentru supervizorul FRDS

      Fii ai satului

Comuna Unguriu – repere monografice şi informatii social-economice

         Situată pe malul râului Buzău, la o distaţă de 18 km de municipiul Buzău, cu acces la drumul  naţional DN 10 Buzău-Braşov  şi la calea ferată pe ruta Buzău –Nehoiaşu, având  două staţii CFR: Unguriu  şi Ojasca.
         Localitatea Unguriu apare sub acest nume pentru prima dată, în anul 1582, când Constantin Mavrocordat, printr-un hrisov, trece  satul   Unguriu    sub stăpânirea Episcopiei Buzăului. De asemenea, în anii 1604, 1621 şi 1739, prin alte specimene şi hrisoave, se face din nou menţiunea  existenţei satului  Unguriu.
          La mijlocul secolului al XVII-lea (1620) s-a  înfiinţat, deasupra izvoarelor de apă "Ciuciuri", Mănăstirea Unguriu, călugării de aici   aducând pentru servicii români de peste munţi, din zona Săcele, localnicii dându-le denumirea  de ungureni.
          De menţionat că în perioada fanariotă, când, vremelnic, între anii 1805-1821, graniţa habsburgică a coborât la izvorul Ojeasca, mănăstirea Unguriu a fost distrusa, şi tot atunci a fost consemnat pentru a doua oara în documente satul Ojasca, cunoscut urmare zapisului întocmit de  domnitorul Mihai Logofătu, prin care-i vinde partea sa de moşie din satul Ojeasca.
          Prima dată, satul Ojeasca este  amintit în anul 1715, când Luxandra Ierculeasa  donează  Episcopiei Buzăului o "sfoară" de moşie de aici. Viitoarea comună are în componenţă satele Unguriu şi Ojasca  şi ocupă o suprafaţă de 1685 ha, din care 176 ha intravilan.
         Populaţia totală  este de 2446 locuitori, din care 1150 populaţie activă. La această populaţie se adaugă o populaţie flotantă de circa 375 persoane, datorită prezenţei în comună a unui Spital de neuropsihiatrie în satul Ojasca cu 280 paturi, a unei Garnizoane în satul Unguriu şi a altor salariaţi  navetişti, în special cadre didactice. Populaţia este într-o curbă ascendentă,   având în vedere că se mai întorc la casele lor disponibilizaţii sau pensionarii – mineri, în primul rând – care şi-au desfăşurat activitatea în alte unităţi economice din ţară.
          În comuna Unguriu există un număr de  810 gospodarii  şi 827 locuinţe. Principala  îndeletnicire a locuitorilor o reprezintă  munca salariată în minerit, petrol, construcţii, ceramică, sticlărie. De asemenea, o parte din forţa activa lucrează in agricoltura, zona fiind favorabilă pomiculturii. Efectivele de animale se cifrează la aproximativ 245 bovine, 1440 ovine-caprine şi peste 1000 porcine.
           Pe teritoriul comunei se află un număr de 21 agenţi economici cu profil de comerţ, producţie-prelucrare lapte şi turnătorie şi prestări servicii – mori şi complex de deservire etc.
          În comună a funcţionat o mină pentru extragerea cărbunelui, între anii 1882-1962, redeschisă mai târziu şi în funcţiune între anii 1985-1997, în prezent aflată în conservare.
           În zona Ojasca-Mierea este un parc de sonde al Schelei Berea; de asemenea, tot aici, se gaseşte o carieră de nisip argilos aparţinând S.C. SASCUT S.A. Sătuc şi o balastieră de agregate de râu a Schelei Berca.
           Pâna în anul 1968, Unguriu a fost comună, incluzând satele Unguriu şi Ojasca, după care, în urma reorganizării administrativ-teritoriale, satul Ojasca a fost inclus în Unguriu, care la rândul său a fost alipit comunei Măgura.
           Comuna Unguriu dispune în prezent de toate condiţiile pentru desfăşurarea normala a vieţii sociale, culturale şi administrative, având sediu pentru primărie, o şcoală modernş cu 8 săli de clasă, un cămin cultural în care-şi desfăşoară activitatea şi un club al armatei, două grădiniţe, din care una în curs de amenajare, dispensar uman, farmacie veterinară , dispensar veterinar, cabinet stomatologic. De asemenea, comuna dispune de 13,4 km reţele de alimentare cu apă, 7,8 km reţele de alimentare cu gaze, 1,1 km  reţele de canalizare. Un număr de 785 de gospodarii sunt branşaţi la reţeaua de apă, 340 de gospodării la reţelele de gaze şi 42 de gospodarii la reţeaua de canalizare.
          În comuna Unguriu se află, de asemenea, o biserică construită după proiectul  ing. Oprişan  Iarca, fostul proprietar al minei Ojasca, în incinta acesteia   aflându-se şi un monument al eroilor. Potenţialul economic şi financiar al actualei comune Unguriu reprezintă aproximativ 55% din potenţialul  comunei Măgura, anterior reorganizării.
          Comuna are condiţii de dezvoltare în toate laturile  socio-economice, inclusiv în domeniul tehnico-edilitar. În anul 2003, prin programul SAPARD s-a modernizat reţeaua de alimentare cu apă, iar cu fonduri   de la Banca Mondiala s-a modernizat Şcoala gimnazială. <<<       

Expunere de motive a Proiectului de lege privind înfiinţarea comunei Unguriu

Parlamentul României/Camera Deputaţilor
P.l. nr.397/16.06.2003

                                    Către,
                                                     BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAŢILOR
               În temeiul art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al art. 73 alin. 4 din Constituţia României, înaintez spre dezbatere şi adoptare de către Parlament, Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Unguriu, judeţul Buzău, însoţită de expunerea de motive, documentaţia necesară susţinerii proiectului de lege şi rezultatul referendumului organizat în condiţiile prevăzute de Legea nr.3/2000.

Iniţiator,
Deputat Petre Posea – Grupul parlamentar al P.S.D,
Bucureşti
iunie 2003

      Fosta comună Unguriu din judeţul Buzău având în componenţă satele Unguriu şi Ojasca a fost desfiinţată prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi a intrat în componenţa comunei Măgura.
     Este cunoscut faptul că prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, în foarte multe cazuri nu mai corespunde cerinţelor cetăţenilor şi nici obiectivelor stabilite prin Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004, impunându-se modificări ale acesteia.
     Ca urmare, ţinînd seama de doleanţele exprimate de locuitorii fostei comune Unguriu, Consiliul Local al Comunei Măgura prin Hotărârea nr.9 din 3 aprilie 2003 a organizat un referendum local, în vederea consultării populaţiei asupra înfiinţării comunei Unguriu.
      Rezultatele referendumului organizat de consiliul local în ziua de 20 aprilie 2003 în condiţiile prevederilor Legii nr.3/2000 au fost favorabile înfiinţării comunei Unguriu, procentul de participare la vot fiind de 64,93% pentru întreaga comună, iar al voturilor favorabile de 94,94% .
     Viitoarea comună Unguriu se va organiza prin preluarea satului Unguriu de la comuna Măgura, va avea o populaţie de 2446 locuitori, va dispune de sediu pentru primărie, o şcoală generală cu 8 săli de clasă, 2 grădiniţe din care una este în curs de amenajare, un spital zonal neuropsihiatrie, un dispensar uman şi unul veterinar, farmacie, cabinet stomatologic, cămin cultural, poştă, post poliţie, 2 staţii de transport auto şi haltă CF.
Principala activitate a locuitorilor o reprezintă munca salarială în minerit, petrol, construcţii, ceramică, sticlărie. De asemenea, o parte din forţa de muncă activă lucrează în agricultură, zona fiind favorabilă pomiculturii.
     După reorganizare, comuna Măgura va rămâne cu satele Măgura şi Ciuta va avea o populaţie de 2208 locuitori şi va dispune în continuare de dotările existente: primărie, 2 şcoli generale cu clasele I-VIII, grădiniţă, cămin cultural, dispensar uman, poştă, post de poliţie şi staţie CF, precum şi 2 staţii de transport auto.
     Potenţialul economic al comunei Unguriu care se înfiinţează şi cel al comunei Măgura rămasă după reorganizare, permit echilibrarea bugetelor locale ale acestora.
    Având în vedere prevederile Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi şi faptul că potrivit legislaţiei în vigoare sunt îndeplinite criteriile de înfiinţare de noi comune, stabilite prin anexa nr.IV. pct.4.0, din legea sus-amintită, supun dezbaterii şi adoptării de către Parlamentul României, iniţiativa legislativă privind înfiinţarea comunei Unguriu, judeţul Buzău.
   Anexez documentaţia necesară susţinerii proiectului de lege şi procesele-verbale în care sunt înregistrate rezultatele referendumului organizat de consiliul local al comunei Măgura în vederea înfiinţării comunei Unguriu.

INIŢIATOR,
Deputat Petre Posea – Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău
Bucureşti/ iunie 2003

<<<

Unguriu – un paradis terestru

◊Interviu cu primarul Florin Ristea

– Aţi renunţat la posturi călduţe la oraş pentru cel de primar într-o localitate străină, Măgura…

– M-am apropiat de meleagurile natale, încetul cu încetul. Până am reuşit un vis al generaţiei mele, reînfiinţarea fostei comune Unguriu.

– Ce realizări aţi reuşit în scurtul mandat de primar al noii comune?

– Sunt câteva realizări care au schimbat fără falsă modestie traiectoria acestei localităţi. Ele nu-mi aparţin în exclusivitate, ci au ţinut în mare parte şi de conjunctură, important este să fi cu un pas înaintea altora, să îţi doreşti să fi primul, şi în mare parte am reuşit.

– De exemplu?

– Spre exemplu am finalizat proiectul primului teren de sport iluminat în cadrul programului 1000 de terenuri. Este primul şi poate singurul din judeţ. Este un proiect deocamdată de portofoliu, dar mi se pare normal ca atunci când va demara să avem prioritate. Şi nu este singurul caz….

– Descrieţi-ne alte proiecte pe care le-aţi promovat sau sunteţi în curs de realizare.

– Într-o fostă crescătorie de porci a fostei mine Ojasca am înfiinţat un modern Centru de zi pentru elevii nevoiaşi cu ajutorul Fondului Român de Dezvoltare Socială şi al Consililui judeţean Buzău. Este deja cunoscutul centru de zi „Iulia Hasdeu”, unde primesc o masă caldă, învaţă şi sunt educaţi 20 de copii nevoiaşi. Am demarat proiectul unei noi primării, sunt de profesie inginer constructor, şi de aceia am apelat la o soluţie constructivă modernă, structuri pe cadre, ceea ce ne va permite să o realizăm în etape, în mai mulţi ani. Avem, de asemea, în lucru un Muzeu al mineritului în fosta mină de la Ojasca şi multe altele.

– Ce oferă investitorilor comuna Unguriu?

– Forţă de muncă tânără şi calificată, gaze naturale şi apă curentă, cale ferată şi un peisaj mirific. Tabăra americană pentru copiii orfani de la Ojasca este numai un exemplu în acest sens. Sursa de apă Ciucir este deja celebră, opresc turişti şi iau apă cu bidoanele. Am realizat reţeaua de alimentare cu apă potabilă cu ajutorul unui Program Sapard, 1017 gospodării au reţeaua de apă la poartă, 800 s-au branşat deja. Reţeaua de gaze a fost concesionată Petromului şi prin programul de extindere pe 2005 reţeaua de 10,3 kilometri se va mări cu încă 8 kilometri.

     În ultimul rând, dar de departe cel mai principal, peisajul este extraordinar, suntem plasaţi la 15 kilometri de Vulcanii Noroioşi, tot 15 de tabăra de la Măgura, la 7-8 kilometri de Mănăstirea Răteşti, şi – la fel de important – la 17 kilometri de Buzău. Apa Buzăului trece prin localitate, la fel şi calea ferată. Sunt elemente care ne face să ne considerăm un Paradis terestru, de aceia îi îndemnăm pe investitori să se grăbească. Preţul terenurile şi al casele sunt în continuă creştere.(Rompres)

<<<

INAUGURARE/Fosta clădire în care a funcţionat baia Minei Ojasca, transformată într-un cămin ospitalier

 Realizarea Centrului de zi „Iulia Hasdeu” Unguriu,
un exemplu de ambiţie pentru supervizorul FRDS

    Miercuri, 23 martie, reprezentanţii Primăriei şi ai Consiliului Local Unguriu au organizat festivitatea de inaugurare a Centrului de zi „Iulia Hasdeu”, obiectiv realizat cu finanţarea Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS) şi cu sprijinul Consiliului Judeţean. La manifestare au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei pentru Protecţia Copilului, precum şi Dumitra Drăghici, secretar al Consiliului Judeţean, şi reprezentanţi ai FRDS. De asemenea, au fost prezenţi şi beneficiarii Centrului de zi „Iulia Hasdjeu”, cei 20 de copii provenind din familii defavorizate, precum şi părinţii acestora şi alţi săteni, la eveniment participând şi preoţii din localitate, care au oficiat o slujbă de sfinţire a acestui aşezământ. Cu această ocazie, invitaţii au aflat sacrificiile şi obstacolele pe care le-au întâmpinat reprezentanţii administraţiei publice locale în realizarea acestui obiectiv. O primă problemă a fost chiar reînfiinţarea comunei Unguriu, prin separarea de comuna Măgura, realizarea tuturor formalităţilor declan-şându-se după derularea proiectului. De asemenea, primarul din Unguriu, ing. Florin Ristea, a fost totodată şi unul dintre responsabilii comunităţilor locale în derularea proiectului de alimentare cu apă a localităţilor Verneşti, Berca, Unguriu, Măgura, realizat cu finanţare SAPARD.

„Efortul acestor oameni este un model"

Pe lângă celelalte aprecieri, efortul aleşilor locali din Unguriu a fost remarcat şi de Maria Jirlăeanu, supervizor din partea Fondului Român de Dezvoltare Socială. „Proiectul a început în mai 2003 şi avea ca termen final luna octombrie 2004, o perioadă destul de scurtă, pentru că evaluarea iniţială nu a fost cea mai potrivită, nevoile fiind subevaluate. Din acest motiv, s-a impus o implicare suplimentară a Consiliului Local pentru finalizarea lucrării. Au fost, este adevărat, şi momente critice, pentru că termenele sunt termene, dar presaţi de acest lucru am constatat că acest obiectiv acoperă o nevoie reală a comunităţii şi am văzut că aceşti oameni se implică şi pun suflet în ceea ce fac. Din această cauză, i-am susţinut permanent şi efortul acestor oameni poate fi dat ca model pentru alte comunităţi. Greutăţile întâmpinate sunt un alt exemplu pentru cei care vor să se implice în astfel de iniţiative, pentru că nimic nu se face fără sacrificii”, ne-a declarat Măria Jirlăeanu, sfătuindu-i totodată pe reprezentanţii administraţiei publice locale să aplice fîlosofia FRDS de a implica şi comunitatea în realizarea unor astfel de activităţi, pentru a primi un răspuns pozitiv din partea părinţilor ai căror copii vor fi cuprinşi în program.

  „În aceste încăperi au fost crescuţi porci”

   Sală de studiu, bucătărie, săli de mese şi de divertisment şi recreere, grupuri sociale moderne, centrală termică pe gaze, gresie, faianţă şi o curăţenie desăvârşită, toate acestea au însemnat o investiţie de aproape 10.000 de dolari din partea FRDS şi un sprijin de peste 500 de milioane de lei din partea Consiliului Judeţean, pentru centrala termică, branşament la reţeaua de gaze şi instalaţii interioare.
   Demn de menţionat este şi faptul că imobilul în care funcţionează centrul a fost donat de Societatea Agroglobal, recuperarea clădirii feiind apreciată şi de către reprezentanţii firmei constructoare. „Îmi pare rău că nu am avut inspiraţia de a face fotografii când au început lucrările. În aceste încăperi au fost crescuţi porci şi erau găuri în pereţi. Totul era vraişte, iar noi am realizat o nouă recompartimentare a clădirii,  în  funcţie  de cerinţele noului proiect de a asigura o funcţionalitate deplină”, ne-a declarat Niţă Vasile,  patronul SC Niţă CONSTRUCT MOLDOVA SRL Buzău, firma constructoare.

„Nevoi sunt multe şi vom aduce copiii prin rotaţie”

   Pe lângă o masă caldă şi o gustare asigurate zilnic, cei 20 de elevi din clasele I-IV care vor fî găzduiţi de Centrul de zi „Iulia Hasdeu" vor fi sprijiniţi şi în realizarea temelor, vor fi cuprinşi în programe educaţionale de recreere tip club şi de consiliere, urmărindu-se integrarea lor în societate şi creşterea performanţelor şcolare. Prin urmare,  asigurarea salarizării personalului Centrului de zi şi a fondurilor necesare hranei zilnice vor reprezenta servicii costisitoare pentru bugetul tinerei localităţi, din acest motiv primarul Florin Ristea mizând şi pe sprijinul unor sponsori. „Am ales să dăm centrului numele Iuliei Hasdeu pentru că a trăit puţin, dar a realizat multe, iar tatăl ei, Bogdan  Petriceicu Hasdeu, a fost un model prin dărnicia şi sprijinul acordat copiilor şi tinerilor. Pentru copii, aceşti oameni ar putea fi modele de comportament, şi nu numai pentru ei. De aceea, vom cere sprijinul unor oameni de afaceri şi altor oameni de bine care pot face cu bunăvoinţă bucurii acestor copii care au nevoie reală de sprijin”, ne-a declarat primarul Florin Ristea, rememorând timpurile copilăriei sale când în zona centrului mergea cu animalele la păscut, aşteptându-şi tatăl să iasă de la lucru din Mina Ojasca.

Adrian CRĂCIUN
Opinia, 25 martie 2005

<<<